Imbracam orasul in ceata deasa, punem norisorii pe trei straturi, organizam totul ca la carte, reinventam nuantele de gri si aramiu, in loc de-apus oferim un curcubeu superb si doar o raza de soare de foc.
Si cum mai trece-asa ceata, mai scaldam un pic orasu-n lumina, ca sa-l mai vada necunoscatorii.
Dupa aia trebuie sa trimitem soarele la culcare, prea s-a obosit azi sa strapunga norisorii. Scaldam lumea-n intuneric, dar oferim ploaie marunta marunta...unii se bucura, altii fug din calea sa speriati si dezamagiti, si parca zambetul tot nu dispare...
In fiecare strop de ploaie am ascuns cate-un gand cald pentru cel caruia ii este dor. Am mai adaugat si-un pic de veselie, sa sclipeasca stropii ca si cristalele mici mici. Si-asa presaram diamante peste lumea-ntreaga, inecam tristetea-intr-un pahar cu apa, alungam intunericul cu lumina, amestecam lacrimi cu ploaie si trimitem scrisori de dragoste cu vantul.
Catel micut si poznas, se joaca mereu, topaie, latra, ciuleste urechile la fiecare gest al nostru si la fiecare zgomot, cere, primeste, profita...e-un profitor!! Ca noi toti, de altfel.
Cantec de motor, scartait de roti, lume multa, veselie, multa veselie... si peisajul e complet!
La sfarsit de zi ne relaxam cu raseste, chicoteli si curiozitati mici si insignifiante si multumim inc-odata norisorilor...
Noapte buna!
