Pare-se ca totul merge bine, as planned (cum nu pot afirma de foarte multe ori). Nimic nu e fara rezolvare, totul merge bine (cat se poate de bine in situatia data), afara inca mai avem zapada, iar a inceput sa ninga si ma simt ca un copil fericit. N-am motive intemeiate sa fiu fericita, nici nu stiu daca sentimentul pe care-l simt se poate numi fericire dar sa spunem ca, dintr-o lipsa de termeni mai buni, o numesc asa.
Mai am pe partea cealalta multitudine de probleme umane cu care ma confrunt, pentru unele gasesc rezolvare, pentru altele gasesc rezolvare intarziata, ceea ce nu e bine...
Dar, lasand la o parte porcariile astea de griji ce ne definesc viata intr-un stil barbar, am sa va povestesc ceva dragut :D
Astazi am plecat la serviciu ca in fiecare zi (adica mai tarziu decat planificat :D), am ajuns acolo, am baut o cafea, am fumat o tigara si mi-am inceput ziua de newcomer in noua mea meserie.
Eu lucrez in call center pe departamentul de colectari restante. Azi am preluat cateva apeluri (astia sunt mai inteligenti, ii pun pe restanti sa ne sune pe noi, si nu invers), si am constatat cu stupoare ca oamenii astia sunt d-a dreptul frustrati... sunt mai ingrijorati decat noi, care (zic eu) avem mult mai multe pe cap decat ei... se agita pentru o restanta la internet de 49,96 de dolari amarati (factura pe 4 luni....), se plang de toate porcariile posibile MIE (eu nu sunt interesata de viata lor, va dati seama) si, dupa ce ma fac albie de porci (ca asa li se pare lor amuzant) pare-se ca vor sa si plateasca :))
E ciudat cum trece omul dintr-o stare intr-alta just like that! Din omul nervos, imposibil de scos din ciorba lui stricata, ajunge omul calm, cu care se poate discuta, din supa mea (ce comparatie stupida!!)
In natura umana sta asa-zisul "mood swing" de care sufar si eu (recunosc) , care nu ajuta la nimic din nefericire. Pe langa asta, ne mai este caracteristica ingrijorarea extrema pentru situatii care ORICUM se vor rezolva, si pentru care exista CLAR solutii SIMPLE! Nu necesita decat un pic de calm, si concentrare!
Oamenii sub influenta stresului sunt ca femeia in PMS (faimosul sindrom premenstrual): trec dintr-o stare intr-alta atat de rapid incat n-ai timp sa reactionezi conform situatiei, acum tipa, in secunda doi le esti cel mai bun prieten.
Mai sunt cei care pica in butoiul depresiei imediat cum se lovesc cu capul de pragul de sus...aici e mai grav, aici ne trebuiesc niste manusi groase, pufoase si delicate cu care sa manevram personajul.
Evident, ii includem si pe cei care ajung atat de stresati incat ajung sa nu le mai pese. Pentru ei si daca le cade tavanul in cap e ok, nu le mai pasa...e ok...
Mai avem si categoria de oameni care rad si glumesc, dar deep down inside fierb si ar cam vrea sa te omoare asa un pic :D si evident, intr-un final clacheaza si astia, ca doar n-or fi mai cu mot :P...cand clacheaza incep sa plangaaa...foarte frumos...
Bun, ma gandesc eu ca am cam acoperit tot...crize de nervi, crize de plans...crize de calmitate...e ok... totul e chiaaar ok :P
Manu Chao - Mr. Bobby
