marți, 4 noiembrie 2008

Ruga

As vrea sa mai nasc odată
Din mine în nici un caz
(Nici nu se poate
Si nici n-as vrea,
As fi la fel.)
Si-atunci...
Piatra! Naste-ma tu sa indur
Loviturile mai uşor
Si sa devin nemuritor
Si da-mi nisip prin vene.
Ploaie! Naste-ma tu sa cad
Fără sa doară
Chiar si pe...pămînt
Si sa plang in oceane albastre.
Vantule! Naste-ma tu sa alerg
Sa vad totul pana departe,
Da-mi forţa si ura
Sa distrug tot ce-as vrea.
Copacule! Naste-ma tu si da-mi
Radacini adanci in infinit
Si coroana trufiei (sau a nebuniei)
Sa ma justific prin roade.
Mare! Naste-ma tu din talazuri
Sa inchin iarna
Pe plaja pustie
Sa tanjesc după jocul copiilor.
Mama! Naste-ma tu totuşi
Si fa-ma la fel,
Nici mai rău
Nici mai bun.

*********************

Cine sunt eu? Un amalgam de contradictii
Si dorinţe spulberate-n vant.
O creaţie ciudată intr-o lume ciudată
Iertati-ma, oameni, ca exist...

Eu va urăsc doar!

Un comentariu:

Diana spunea...

Si afara ploua ploua, si-i trecut de ora noua....mai vorbim cum marea arde, despre una despre alta, si nu stiu de ce anume, nu ti pot spune pe nume, insa in privirea noastra nu e loc de dumneavoastra...don t ask why, just imagine :D....In micuta cafenea, langa geam la cafenea, cu o ceasca intre noi am ramas numai noi 2....Tot vorbea de vraja mea, mai putin de vraja sa, Si deloc am observat ca demult s-a intunecat....Draga mea...zambeste te rog, in fiecare dimieneata, in fiecare zi, si fiecarei persoane pe care o vezi...ai sa vezi ca lumea se intoarce cu susul in jos, si ti va fi bine, crede ma pe cuvant...ca vorba aia, in privirea noastra nu e loc de dumneavoastra :)